Cererea de consfintire a întelegerii partilor din acordul de mediere

signing_banner1

Un nou tip de cerere adresata instantelor judecatoresti creeaza anumite dificultati de natura administrativa în rândul instantelor. Acordul de mediere obtinut extraprocesual, care poate fi supus verificarii de catre instanta. Cum ECRIS înca nu a fost modificat pentru a se putea înregistra fara probleme o astfel de cerere, unele instante solicita partilor mediate sa introduca mai întâi cerere de chemare în judecata si apoi sa depuna acordul de mediere deja încheiat. Pâna la modificarea pe care o va face comisia comuna MJ-CSM, unele instante au gasit solutii temporare pentru înregistrarea unor astfel de cereri (de exemplu, ca procedura necontencioasa).

Prin studiul de mai jos, am identificat argumentele care demonstreaza ca de la 1 octombrie 2012 avem un nou tip de cerere care poate fi solutionata de Judecatoriile din România.

Temeiul legal

Initial, art. 59 din Legea 192/2006 prevedea ca intelegerea partilor poate fi supusa incuviintarii instantei de judecata, dupa procedura specifica emiterii hotararilor de expedient.

Urmare a modificarilor aduse prin Legea nr. 115/2012, art. 59 alin 2 arata ca partile se pot înfatisa la instanta judecatoreasca pentru a cere sa se dea o hoa?râre care sa consfinteasca întelegerea lor (consfintire=confirmare, validare, legalizare). Legea precizeaza ca este o procedura de încuviintare a întelegerii partilor (încuviintare=a permite, a aproba), ca hotarârea care se da în camera de consiliu constituie titlu executoriu si ca este este hotarâre de expedient.

Înca un alt temei legal si taxele

Prin legea 115/2012, s-a introdus în legea medierii art. 592 care prevede ca „Cererea adresata instantei privind pronut?area unei hotarâri care sa consfinteasca întelegerea partilor rezultata din acordul de mediere se taxeaza potrivit legii”. Legea la care se face trimitere este în prezent OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Conform art. 11 alin. 1 se taxeaza cu 20 lei cererile prin care partile solicita instantei pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor, inclusiv cand este rezultata din acordul de mediere — 20 lei; in cazurile in care intelegerea sau acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta suma se adauga 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru actiunea in revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. In cazul in care intelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixa se adauga 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5.

Interpretare

Art. 59 din legea medierii face parte din Sectiunea a 4-a „Închiderea procedurii de mediere” a Cap.V „Procedura de mediere” din lege. Aceasta precede Sectiunii a 5-a „Medierea în cazul unui litigiu pe rolul instantelor de judecata”. De aici, potrivit regulilor de interpretare sistematica, rezulta ca procedura de consfintire a întelegerii cuprinsa în acordul de mediere nu priveste o cauza înregistrat deja pe rolul instantei. Desigur, si în acest din urma caz poate interveni un acord de mediere, dar acesta va fi guvernat de regulile de la art. 601 – 63 (mediere procesual?). Dar în cazul analizat de noi este vorba de o cerere distincta de existenta unui litigiu judiciar (survenita asadar în urma unei medieri extraprocesuale).

Procedura de solutionare a cererii

Corelând art. 59 din legea medierii si ale art 441 noul C.proc.civ cu dispozitiile din art.438-440 noul C.proc.civ, rezulta a? procedura este una sumara, constând în urmatoarele:

– dupa finalizarea medierii prin acord, partile formuleaza „cerere de consfintire întelegere din acord mediere”, anexeaza acordul de mediere (inclusiv în format electronic), achita taxa de timbru;

– documentatia se depune la registratura Judecatoriei;

– cererea se înregistreaza, se distribuie aleatoriu si se prezinta de îndata judecatorului desemnat (art. 87 alin 51 din ROI);

– nu se face procedura de regularizare a cererii de chemare în judecata si nu se fixeaza termen de judecata (ca la procedura contencioasa), ci se stabileste ora si eventual o alta zi în care partile vor fi chemate la instanta;

– ambele partile se prezinta la judecator, personal sau prin reprezentant;

– procedura are loc în camera de consiliu: judecatorul verifica daca la momentul încheierii acordului de mediere (nu al prezentarii partilor în fata sa) s-au respectat conditiile prevazute de lege pentru închierea acordului;

– daca mai trebuie depuse acte sau aduse lamuriri, judecatorul poate invita partile la o alta data, tinând însa  seama de celeritatea procedurii;

– daca hotarârea este de admitere a cererii partilor, instanta consfinteste întelegerea lor conform acordului de mediere, iar dispozitivul hotarârii va cuprinde continutul acordului;

– daca hotarârea este de respingere a cererii partilor, acordul ramâne valabil ca înscris sub semnatura privata, dar fara a constitui titlu executoriu;

– hotarârea poate fi atacata, pentru motive procedurale, numai cu recurs la Tribunal. Este de remarcat ca, desi procedura pare (cel putin) a fi necontencioasa, legea nu trimite la dispozitiile „Procedurii necontencioase judiciare” din Cartea a III-a din Codul de procedura civila.

Asemanari între medierea procesuala si cea extraprocesuala

– acordul de mediere rezultat în urma oricarei dintre cele doua proceduri poate fi supus verificarii de catre instanta la cererea partilor;

– procedura de prezentare la notar sau la instanta este obligatorie pentru constituirea, modificarea sau stingerea oricarui drept real imobiliar, partaje, cauze succesorale si în toate situt?iile în care legea impune, sub sanctiunea nulitatii, îndeplinirea unor conditii de fond si de forma (conditie ad validitatem);

– intotdeauna se vor prezenta la instanta si nu la notar acordurile de mediere încheiate de parti, în cauzele/conflictele ce au ca obiect exercitiul drepturilor parintesti, contributia parintilor la întretinerea copiilor si stabilirea domiciliului copiilor (art 64 alin 11 lege);

– procedura este cea specifica emiterii hotarârii de expedient (art 438-440 Cpciv);

– cererea se solutioneaza în camera de consiliu (cu exceptia situatiei în care acordul de mediere procesuala se depune chiar la termenul de judecata);

– instanta consfinteste întelegerea din acord, atât în primul caz (art. 438 alin.1 C.proc.civ), cât si în al doilea (art. 59 alin.2 legea medierii) – cred ca nu sunt proprii formulele „ia act” sau „valideaz?”;

– în ambele cazuri hotarârea constituie titlu executoriu;

– partea din dispozitivul hotarârii care preia continutul acordului de mediere nu poate fi publicat pe portalul instantelor, iar hotarârea nu va fi publicata de ROLLI (hot.CSM nr 884/2013) – în cazul în care legea impune îndeplinirea conditiilor de publicitate, notarul public sau instanta de judecata va solicita înscrierea contractului autentificat, respectiv a hotarârii judecatoresti în Cartea Funciara;

– calea de atac este recursul.

Diferente dintre medierea procesuala si cea extraprocesuala

– prima presupune un dosar aflat pe rolul instantei, cealalalta este independenta de un litigiu judiciar;

– în primul caz e vorba de „partile litigiului”, în al doilea de „partile acordului” (totusi, prin Legea nr. 76/2012, în mod inexplicabil, dispare cuvântul „acordului”, introdus în aceasta sintagma prin Legea 115/2012);

– în primul caz pentru înregistrarea cererii de chemare în judecata se achita taxa de timbru obisnuit si la cererea partilor aceasta se poate restitui (nu si pentru transferul dreptului de proprietate si/sau constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, si o cauza succesorala pentru care nu s-a eliberat certificatul de mostenitor), în al doilea caz se achita o taxa fixa (cu exceptiile aratate pentru transfer dr.reale imobiliare si partaj), unde nu se restituie;

– prima se finalizeaza cu o hotarâre prin care se pune capat total sau partial cauzei litigioase, a doua este doar o procedura de verificare;

– în primul caz procedura de informare este obligatorie si pentru anumite cauze nedepunerea dovezii ca a fost urmata procedura de informare se sanctioneaza cu inadmisibilitatea cererii de chemare în judecata, în al doilea caz nu se pune aceasta problema;

– în primul caz judecata se poate suspenda, în al doilea caz nu se pune acesta problema;

– în primul caz acordul de mediere se depune la instanta (judecatorie, tribunal, curte de apel, instanta suprema) care a fost învestita cu solutionarea cauzei, în al doilea caz competenta apartine întotdeauna Judecatoriei si, teritorial, este alternativa: fie cea în a carei circumscriptie îsi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul oricare dintre parti, fie cea în a carei circumscriptie se afla locul unde a fost încheiat acordul de mediere;

-în primul caz mediatorul este obligat sa transmita instantei acordul de mediere si procesul-verbal de încheiere a medierii în original si în format electronic, în al doilea caz se va înainta de catre parti acordul de mediere în original (eu sugerez si în format electronic).

Articol scris de Cristi Danilet -Judecator

sursa: http://cristidanilet.wordpress.com

Filed in: Mediere, slider Tags: , , , , , , ,

You might like:

Efectele medierii in procesul penal Efectele medierii in procesul penal
Medierea, un drept al TAU! Medierea, un drept al TAU!
Prima Conferinta de presa organizata de Corpul Profesional al Mediatorilor din Judetul Vâlcea Prima Conferinta de presa organizata de Corpul Profesional al Mediatorilor din Judetul Vâlcea
ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Încheierea unui acord de mediere poate interveni în tot cursul procesului penal si constituie o cauza care înlatura raspunderea penala ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept. Încheierea unui acord de mediere poate interveni în tot cursul procesului penal si constituie o cauza care înlatura raspunderea penala
Designed by mediereinfo .